O aventura prin Great Thar Desert - Rajasthan

Locatzia - statul Rajasthan, Great Thar Desert, India. Actorii: subsemnatul in carne si oase, Gareth - NZ, Bas -Holland, Silvia - Slovakia.
No despre ce ii vorba.. Sa incepem cu inceputul, sa sarim peste mijloc si sa intram in miezul problemei. De mult planuisem o excursie prin nordul Indiei, asa ca am fost super incantat cand mi s-a oferit oportunitatea unei saptamani de relaxare. Mi-am mai luat ceva zile libere plus un weekend, si am ajuns la un total de 11 zile, pentru care am planuit un fermecator itinerariu prin cel mai turistic si colorat stat al Indiei: Rajashtan. Statisticile arata ca 80% dintre turistii care viziteaza India se opresc in Rajashtan. Itinerariul: Mumbai - romanticul Udaipur (ultimul James Bond a fost filmat aici) - Jaisalmer (un oras medieval desprins din 1001 noptzi aflat in mijlocul desertului Thar) - Jodhpur (Blue City) - Pushkar (unul dintre numeroasele orase sfinte ale Indiei) - Jaipur (Pink City) - Agra (cu cel mai faimos monument al Indiei, Taj Mahal).
Sunt mult de spus despre aceasta excursie, asa ca o prezint in mai multe emailuri in masura in care timpul o sa mi-o permita. O sa incep cu Jaisalmer si Great Thar Desert.
Dupa o noapte petrecuta in Udaipur, am luat un autobuz spre Jodphur. Cam vreo 6 ore de mers. Nu prea ne tenta pe nici unul dintre noi autobuzul in India, dar nu aveam alta optiune, neexistand un tren direct intre Udaipur si Jodhpur. Autobuzul mi s-a parut destul de ciudat. Jumatate din el era cu scaune normale, iar cealalta jumatate era cu paturi. Noi platisem pentru scaune (paturile erau mult mai scumpe), dar cum romanul este tot roman pe oriunde merge, "am bagat mana pana la cot" si m-am instalat confortabil intr-un pat. Ceilaltzi prieteni cu care erau au preferat scaunele, asa ca am avut un intreg pat. pentru doua persoane numai pentru mine. De dormit nici pomeneala. Pe alocuri drumurile erau pline de gropi, si curbe, iar soferul cred ca incerca sa-si testeze aptitudinile pt. formula 1. Accelerari, frane bruste, claxonuri erau la ele acasa, asa ca de multe ori ma plimbam fara voie dintr-o parte in alta a patului. Treptat, treptat autobuzul incepea sa se umple de indieni. Stateau in paturi ca sardelele cate 3 - 4 si lucru uimitor: eu ma lafaiam pe un intreg pat de doua persoane singur.. Eram alb asa ca nu indrazneau sa se aseze langa mine.. Nu ma intrebatzi de ce.. Poate pt. ca aratam prea fioros cu ciocul meu.. He he... Un Dracula sangeros poate.. Doar spre sfarsitul calatoriei, pe cand am atipit putzin, vazandu-ma ca dorm ca si un pruncusor fara nici o grija si ca nu am nici o intentzie de a manca indieni doi au indraznit asa mai timid sa se aseze pe cate un colt de pat.. Pe sub geamul autobuzului se perindau satele si oraselele din Rajashtan.. Fragmente din viata omenilor de acolo destul de ciudate pentru europeni. In afara mijloacelor de transport ai impresia ca esti intr-un Ev Mediu.. Barbatzii in turbane, si vesminte albe, iar femeile in haine traditionale colorate, carand pe cap cosuri sau oale.

Pozele de mai sus sunt luate din autobuz intre Udaipur si Jodhpur in mijlocul Rajsthanului in sate indiene prin care am trecut. Se observa cum se impleteste modernul si traditionalul. In afara de masinile si motocicletele care le observi pe strada, totul aduce a exotica India pe care o stii din carti si din filme. Mi-au atras in mod deosebit atentia, hainele traditionale: pantalonii albi (care erau niste pantaloni tare ciudatzi. Nu erau pantaloni pe care doar ii tragi pe tine. Acestia trebuia sa-i infasori in mod ciudat in jurul picioarelor si in jurul soldului asa ca cred ca erau mai mult o bucata de stofa fara cusaturi.), turbanul alb, rosu sau multicolor (faimosul turban din Rajasthan lung cateodata de 8 – 10 metri PS: mi-am cumparat si eu unul de 8 m din Rajasthan dar ma cam descurc mai greu cu inodatul lui pe cap :D), umblatul descult, caratul oalelor pe cap de catre femei.

Ajungem in Jodhpur seara tarziu. Avem trei ore de stat pana pleaca urmatorul tren spre Jodhpur. Ne dam jos din autobuz iar soferii de ricsa ne asalteaza "ricsa boss.. ricsa" "come here" , "where u whant to go" doar cateva dintre frazele cu puternic accent indian care ne asalteaza din toate partile.. Pretul normal ca este pe masura unor oaspetzi "albi".. vreo 80 de rupii.. adica de vreo trei ori decat pretul normal. Pana la urma negociind la sange am reusit sa gasim unul cu 30 de rupii. 4 persoane plus bagajele intr-o ricsa de 3 locuri pt. indieni(adica doi europeni). Si sa va mai zic ca Gareth are peste 120 kg iar Bas are vreo 90.. Dar in India unde spatziul este asa de pretios, totul este posibil, asa ca am incaput fara nici o problema.. Fiind doar 'putzintel' mai inghesuitzi. Dupa o cina intr-un restaurant aflat pe acoperisul unei cladiri, o luam agale spre gara. In aproprierea garii un india ametzit bine de aburii alcoolului (lucru foarte rar in India - este primul indian pe care l-am vazut beat in India, cu un casetofon cu muzica indiana pe umar ne dadea lectzii de dans indian.

Gara super aglomerata ca si toate garile indiene. Peste tot oameni dormind pe jos si un furnicar de oameni de jur imprejurul lor. Ne gasim trenul si ne asezam confortabil pe scaune. Peste tot era un praf gros de un deget aproape.. Trenul tranversa desertul, iar geamurile erau tot timpul deschise. Chiar in timpul mersului imi simteam narile inecate cu praful fin din desert.

La cateva minute dupa ce trenul a pornit un indian este deja pe noi, intrebandu-ne de cazare. Planuiam doua zile de camel safari cu inoptare in desert, asa ca nu doream cazare, dar el ne-a oferit si oferta sa de camel safari: 1000 de rs pe persoana pt. doua zile de camel safari, noapte in desert, apa, mancare, fructe incluse, plus camere inainte de plecare si la venire pt. cateva ore de relaxare. Plus un turban pt. fiecare cadou. Un jeep ne astepta la gara, ne ducea la hotel, aveam trei ore la dispozitie pt. relaxare, dus, breakfast pe urma acelasi jeep ne transport 20km in desert unde ne asteptau camilele.. Suna bine, dar din sursele noastre stiam ca 2 zile si o noapte de camel safari costa max 450 - 500 rupii.. Asa ca pretul era dublu.. Si a urmat jocul negocirilor.. Am spus ca nu dam mai mult de 500 de rupii si in final dupa vreo 30 de min de negocieri am stabilit pretul la 600 rs. Era putzin mare, dar avand in vedere ca totul era aranjat, aveam pana si camere la hotel, jeepul ne astepta si nu mai eram nevoiti sa colindam orasul cu bagajele dupa noi ca sa gasim un camel safari era ok. Plus ca ne-a spus ca daca nu ne plac camerele putem renunta oricand fara sa platim nimica.. Era 12 noaptea iar trenul urma sa soseasca la 5:30 dimineata.. Asa ca ne-am intins (aveam un fel de cuseta) sa dormim.. Stiam ca este ultima statzie asa ca dimineata nu ne-am prea grabit sa parasim trenul. Toata lumea plecase din vagonul nostru si noi inca mai trageam matza de coada. Dar spre uimirea noastre, trenul incepuse incet incet sa o ia din loc. Probabil parca in ceva depou de prin apropiere. Nu am stiut pe ce sa punem mana mai repede si in urmatoarele 20 de secunde eram deja cu bagajele in spinare si saream din trenul care era in miscare.

Jaisalmer era aproape de granita cu Pakistanul, fiind un punct strategic foarte important in ultimul razboi indo-pakistanez astfel incat era plin de patrule militare. Autoritatzile au interzis accesul ofertatnilor de camel safari si cazare, in interirul si in fata garei, astfel incat nimeni nu ne-a asaltat cu oferte de cazare. Chiar la vreo 100 de m de intrarea in gara, era linia de demarcatzie. Totzi ofertantzii de cazare sau camel safari se aflau de partea cealalta a aceste linii invizibile, cu pancarde si afise. Cat ce am trecut de aceasta linie totzi au fost pe noi 'camel safari boss', 'ceapp vri ceap'. 'u vant a hotel boss'. Dar noi negociasem deja, asa ca ne-am cautat omul nostru la hotelul pentru care am negociat si am sarit in jeep.

In 10 minute eram in hotel. Camerele erau super dragute, cu bai la fiecare camera. Ne-am pus bagajele si l-am cautat pe proprietar sa vedem cand plecam in mult doritul safari. Tipul cu care negociasem in tren sustinea ca era fratele proprietarului. Si surpriza.. Acesta ne spune ca camel safariul cu totul inclus costa 1100 de rupii.. Cand ii amintim de fratele lui, acesta ne spune fara pic de rusine ca de fapt ce am negociat cu fratele lui a fost pe o singura zi nu pe doua. Ne-a spus ca pt. 500 rs ne poate da camel safari pe o zi cu intoarcerea seara. Si ne-a luat cu povesti 'this is my cost' 'i can't do it cheaper'. Si a urmat inca o juma de ora sau mai bine de negocieri in care pana si cu 'fratele lui' am vb la telef. Noi insistam pe pretul vechi el nu ca are de platit camilele pe doua zile si avem toata mancarea inclus, si apa si tot.. Stia ca ne are la mana.. Era 5:45 dimineata si nici unul dintre noi nu avea chef sa iasa cu bagajele in strada ca sa caute un nou hotel si un nou camel safari pt. doua trei sute de rupii.. Cand i-am spus ca pretul normal este 500 rs pt. doua zile, ne-a spus ca ne poate da un camel safari pt. acest pret intr-un loc unde merg totzi turistii. Dar la pretul lui ne garanteaza dune in care o sa fim singuri fara nici un turist pe capul nostru. Aceasta ne-a facut sa inclinam balanta si promisiunea lui a fost intemeiata. In safariul nostru am fost absolut singuri fara altzi turisti care sa ne bazaie. Pt. o noapte toate dunele au fost ale noastre. Pretul final a fost 850rs de pers, cu conditzia ca sa nu spunem pretul unui cuplu de francezi care avea sa ne insoteasca cu noi(ei au platit in jur de 2000rs pe persoana).

O ora de somn, un dus cald(insa pe intuneric ca intre 8:00 si 12:00 in fiecare zi nu era electricitate in oras, si pe la 9:10 eram in fata hotelului unde ne astepta jeepul. Au cam asteptat vreo 20 de min dupa noi, pana am fost gata, dar eram in India.. timpul este relativ aici asa ca nu ne-am facut griji.. jeepul era destul de incapator, asa ca am incaput fara probleme 6 persoane plus soferul.

Primele doua opriri le-am facut la ceva temple jainiste. Intrarea era inclusa in pretul excursiei dar era destul de ieftina, 10rs pe pers. Templele erau destul de dragute. Asezate in mijlocul desertului, construite din roci desertice in aceiasi culoare cu desertul care le inconjura erau destul de dragute. Pt. camera trebuia sa platesti 50rs extra. Cam acesta era pretul care trebuia platit in toate locurile turistice. Dar am gasit o strategie care a functionat cu succes in 90% din cazuri. 'And camera?'. "we have but we won't use it'.. si zambeam dulce.. Eram europeni, asa ca normal ca ne credeau. Si in interior nimeni nu ne intreba de camera, asa ca o foloseam fara probleme. Taxa cred ca era pt. turistii

prostanaci care nu au ce face cu banii.. D

Dupa vreo 20 de km de mers prin desert am ajuns in punctul de intalnire. Camilele erau 'parcate' in mijlocul desertului cu vreo 3 indieni pe langa el si ne asteptau. Indienii Au transferat bagajele din jeep, impartindu-le pe camile, ne-au aranjat turbanele pe cap si haide la drum.. jeepul a plecat si am ramas singuri cu camilari si camilele in mijlocul unui desert destul de ciudat.

Termenul 'desert' are conotatzii diferite. Totzi cand aud de desert se asteapta sa gaseasca numai nisip si dune. Nu este deloc asa. Putzine deserturi sunt alcatuite din desert si dune. Desertul Thar este de fapt un amestec de praf fin, nisip si ceva pamant galbui. Vezi peste tot smocuri de iarba uscata, spini, si tufisuri ciudate.Cactusi nu am vazut decat la iesirea din oras sub forma unor tufisuri de cactusi. Nu este deloc placut sa te plimbi prin acest desert. La sfarsitul lui ianuarie, in mijlocul 'iernii' indiene temperatura era suportabila si soarele bland. nu erau mai mult de 25 - 30 grade afara si in majoritatea timpului adia un vand racoros.

Deci, pe camile si tot inainte. Camilele sunt destul de inalte, saua aflandu-se cam la vreo 2m de nivelul solului, astfel incat la incalecare camilele stau jos pe burta urmand ca dupa ce le incaleci, sa se ridice in doi pasi apoi in urmatorii doi. Trebuie sa fii bine proptit in sa, pt. ca ridicarea in doua picioare inseamna un mic cutremur si o schimbare a inclinarii corpului cu 45 de grade.

Si iata-ma pe camila in mijlocul desertului. Unul dintre visele mele devenea realitate. Dar camila mea era destul de nerabdatoare sa o ia la sanatoasa prin desert, asa ca a facut stanga imprejur rapid indepatandu-se de restul.. No Ioane amu' ii amu'.. Cum naiba conduc namila asta de animal ciudat cu gatul lung care parca numai pe unde vrea merge.. Ii mult mai dificil decat cu masina, dar directziile le-am invatzat repede. Cand vrei dreapta tragi de capastru in dreapta usor, cand vrei stanga tragi in stanga. Super simplu.. Doar ca cateodata catarul de camila era tare incapatzanata si nici cum nu vroia sa ma asculte, dar in linii mari a fost o camila cumintzica. Exceptand comanda stop, pe care a naibii de camila niciodata nu vroia sa o asculte. In mod normal daca vrei stop tragi de capastru cu amandoua mainile spre tine, dar cu catarul meu ma chinuiam cate 5 min pana reuseam sa o opresc. cu viteza era iarasi destul de greu. Daca o loveam incetisor o lua la 'goana' (de fapt grabea pasul numai) pt 10 - 20 sec apoi
revenea la mersul ei monoton. ce nu am reusit sa invat timp de doua zile a fost cum sa fac pe taica camila sa se lase cu mine in jos ca sa descalec. Indienii foloseau pt. asta un sunet. Ceva de genul 'ceo ceo'(sau pe aproape). Si camila se lasa incetisor jos. La incalecare era simplu. trageam de capastru si camila se ridica cu mine.

No, lasand detaliile 'tehnice' despre manevrarea camilei sa trecem mai departe. Iata-ma in desert pe camila. Prima ora pe camila ii superba, dar pe urma incepe chinul. Picioarele nefiind obisnuite cu pozitzia asta in care le cracanezi destul de mult ca sa te asezi peste camile, deja dupa o vreme incep sa te doara atata muschii incehieturilor cat si parte posterioara. Dar ce mai.. eram in desert, asa ca induram cu stoicism. Prima pauza a fost pe la 1:30 dupa vreo 3 ore de calarit. Am gasit un fel de tufisuri cu spini fara nici o frunza care tineau cat de cat umbra si sub care ne-am intins o patura sa ne mai odihnim oleaca picioarele. Indienii care ne insoteau au facut un foc si ne-au servit un ceai indian cald, ceva fructe si au gatit pt. noi chapati (un fel de placinta indiana) pe care am mancat-o cu ceva amestec de vegetale.

Si totusi in tinutul acesta arid erau sate, si traiau oameni si animale. Am trecut prin vreo doua sate indiane desertice care mi s-au parut desprinse din cel mai indepartat Ev Mediu. Casele erau construite din ceva amestec de nisip cred si pietre de prin desert, cu acoperisul in terasa. Toata lumea umbla desculta, barbatzii cu turbane, iar femeile capul acoperit cu saluri in culori tipatoare. La sosirea nostra totzi copii erau pe noi, iar satenii se uitau curiosi la stranii care le tulbura linistea. Singurele cuvinte pe care le stiau copii in engleza erau 'school pen', 'five rupii' si 'fotooooo'.. erau fascinatzi de poze.. Tot timpul ne-au stresat cu acest cuvant.. Cat ce vedeau camera imediat se grupau totzi sa le facem poza si pe urma erau pe noi gramada sa le aratam poza. In ultimul sat inainte de popasul de noapte in preajma dunelor am aflat cu surprindere ca putem comanda bere rece de la 'berarul sef'. Pretul 100 de rs, dublul decat normal ni s-a parut accepatabil. Livrare se facea mai tarziu. Spre seara, cam cu vreo ora inainte de apusul soarelui am ajuns in final la faimoasele dune de nisip. Erau superbe.. nisipul era super fin si cald. Am descalecat camilele, ne-am dat jos papuci si ca niste copii mici care vad pt. prima data nisipul am inceput sa escaladam descultzi dunele de nisip, sa coboram in fuga de pe varful lor, sa ne aruncam pe burta in nisip.

Intr-un final dupa ce am colindat in lung si-n lat dunele, cautand-o pe cea mai inalta si intotdeauna aparandu-ne in fata alta mai inalta, ne-am asezat pe una dintre ele sa admiram apusul. Printre dune se vedea venind agale un bastinas. Descult, Cu turban si cu haine traditionale indiene era berarul nostru sef.. Livrare direct pe dunele de nisip.. Apusul, o bere rece ce itzi potzi dori mai mult? La vreo 30 de min dupa ce soarele apusese deja frigul se lasase. Camilarii nostrii aparusera deja de printre dune si ne strigau sa venim la masa. Cina era gata, si ne amenajasera paturile in jurul unui foc de tabara.

Un ceai indian cald, si aceiasi chapati cu ceva vegetale. Erau doua focuri, unul pentru noi ca sa putem lupta cu frigul care se lasase si al doilea cel al indienilor in jurul carora stateau ei si unde pregateau si mancarea. Am intrat in vorba cu cel care parea conducatorul lor. Am aflat ca locuia intr-un sat din apropiere, ca avea 21 de ani si numai ce se casatorise. Dar cand l-am intrebat de numele nevestei sale ne-a spus ca este musulman si ca ii este interzis sa ne spuna numele ei, dar in schimb poate sa ne zica numele unul dintre ceilaltzi colegi de ai sai. Si ia spus celuialat cateva cuvinte in hindi, acesta spunandu-ne numele nevestei.. Ce ciudat.. Ce ii asa de ciudat sa spui numele nevestei?? Stelele apareau tot mai mult pe cer.

Deja ni se facuse somn, asa ca ne-am invelit in saci de dormit si paturi si ne-am asezat sa privim stelele. Cred ca a fost cel mai frumos cer instelat pe care l-am vazut.. plin cu stele. Doar rumegatul camilelor se auzea in linistea mormantala care ne cuprinsese. A fost destul de frig noaptea. Cred ca temperatura s-a situat undeva intre 0 si 5 grade. Imi simteam corpul cald, dar capul care imi era afara imi era rece, astfel ca senzatzia de frig era mai puternica decat cea de caldura. ne-am trezit cu noaptea in cap ca sa vedem rasaritul printre dune, intre timp indienii pregatind micul dejun si pregatind camilele pt. drumul de intoarcere. Totzi erau acoperitzi cu un fel de patura mexican gaurit in zona capului si care o infasurau in jurul corpului. Mi se pareau destul de haiosi. Imbracaminte traditionala si papuci sport in picioare.. Si mai si scoteau de printre haine cate un mobil Nokia destul de dragutz cu mp3 player, cum nici eu nu aveam in india.
Dupa rasarit am beut un ceai cald sa ne mai incalzitm putzin, am mancat si pe camile inainte.. Astazi am fost mai norocosi ca si ieri si am vazut doua cadavre de vaci inconjurate de vulturi infometatzi care infulecau de zor bucatzile de carne. Nu s-au prea sinchisit cand am trecut la vreo 10 m de ei ci si-au continuat nestingheritzi festinul. Mai departe am vazut un schelet de camila... desertul isi urmeaza legile lui. Deja dupa doua zile de mers pe camile nu ne mai simteam partile posterioare. cativa dintre noi au renuntzat si au luat-o agale pe jos cu camila de capastru. eu m-am mentinut in sa, desi nu prea eram in al noulea cer. Un indian ii facea propuneri de casatorie Silviei:
'I have two wifes, but one more no problem'.
Noi ne prapadeam de ras. Pe la 14:00 ultima masa in desert iar in jur de 15 jeepul a fost dupa noi. Ne-am luat ramas bun de la 'camilarii' si camilele noastre si am sarit in jeep. In 30 de min am fost inapoi in Jaisalmer sub un dus pe trei sferturi rece. Urmatoarele 4 ore le-am alocat pt. vizitarea fortului Jaisalmer. Intr-un fel mi-a amintit de cetatea Sighisoara. O Sighisoara araba in mijlocul desertului cu strazi stramte cat sa incapa doua persoane printre ele. O vizita in City Pallace si o cina intr-un 'top roof restaurant' de unde am vazut inca un apus splendid in desert.