Festivaluri Indiene - Coloratul HOLI

Unul dintre lucrurile care ii dau Indiei farmecul aparte sunt si coloratele festivaluri Indiene. Fiecare stat din India are festivalurile sale specifice, dar la fel cum crestinii au Pastele si Craciunul, hindusii au si ei doua mari sarbatori religioase: Diwali, festivalul luminilor, sarbatorit la inceputul lui Noiembrie si Holi, festivalul culorilor, celebrat in Martie. Originile sarbatorii se pierd in negura timpului. Este dedicat zeului Krishna si Creatiei Zeilor. In traducere Holi, inseamna ardere.Potrivit vechiului calendar hindus este sarbatorita in ziua lunii pline a lunii Phalguna si marcheaza venirea primaverii. In vechime festivalul era dedicat membrilor castelor inferioare, Shudras, care nu aveau voie sa participe la celelalte festivale. Acest lucru inca se mai observa in zonele rurale unde chiar si astazi mai exista o puternica demarcatzie intre caste. Sunt multe legende asociate cu radacinile acestui festival. Cea mai populara dintre ele vorbeste despre un rege, King Hiranyakasipu care se inchina diavolului. Suparat ca fratele lui mai mic a fost ucis de Vishnu, acesta doreste sa se razune. Prin meditatzie reuseste sa obtina puteri supranaturale si devine o amenintare chiar si pentru zei. Se crede invincibil si cere tuturor supusilor sai sa i se inchine numai lui. Si pentru ca legenda sa capete accente dramatice, regele avea un fiu, Prahalad, care era un credincios devotat zeului Vishnu. Toate incercarile tatalui de a-l face sa renunte au esuat astfel incat, acesta infuriat hotaraste sa-si ucida propriul fiu. Dar zeul Vishnu veghea asupra lui si toate incercarile regelui au esuat. Imparatul ii cere sorei sale, demonul Holika sa il ucida. Aceasta era imuna la foc, astfel incat l-a capturat pe print si a intrat cu el intr-un foc funerar. Dar aparat de Vishnu, printul nu moare in schimb din Holika ramane doar cenusa. Inainte sa moara, Holika ii cere nepotului sau sa o ierte iar acesta o iarta si ii fagaduieste ca o data pe an numele ei o sa fie sarbatorit in cadrul unui festival, HOLI. O alta legenda din spatele sarbatorii Holi este legata de povestea de dragoste dintre Lord Krishna si Radha. In seara dinainte festivalului in tot orasul ruguri mari din lemne sunt aprinse simbolizand arderea spiritelor malefice din locul respectiv. In seara respectiva iesisem in oras, intr-unul dintre cele mai moderne cartiere ale Mumbai-ului, Bandra, celebra pentru comunitatea mare de crestini care locuieste aici si pentru cluburile sale luxoase, pentru a ne racori cu o bere, a asculta o muzica buna si a degusta un pahar de vorba cu amicii din zona. Si nu mica mi-a fost mirarea sa gasesc ca chiar si in mijlocul celui mai mare si modern oras indian, in unul dintre cartierele renumite pentru liberalismul sau, traditziile erau inca vii. La doi pasi de luxosul local in care mergeam se aprinsese un rug imens chiar in mijlocul strazii, pentru arderea spiritelor rele. In ajunul sarbatorii, magazinele si strazile sunt pline pana la refuz cu prafuri colorate si pusti de apa. Sarbatoare culorilor se doreste a fi o zi in care nu exista diferente de caste, in care oameni din diferite paturi sociale se aduna pe strada pentru a sarbatori impreuna si pentru a se uda si colora in spiritul sarbatorii.
Pentru mine sarbatoarea incepuse inca din ajun. Dupa masa departamentul HR al companiei ne chemase afara pentru o masa festiva de Holi, ceva muzica si joculete. Colegii de birou nu prea se inghesuiau totzi sa iara in curtea din fata cladirii.. Totzi imi spuneau sa merg ca o sa fie frumos. Cam banuiam eu despre ce ar fi vorba dar nu eram ferm convins. In curtea cladirii, chiar in mijloc era pusa o masa in care se aflau gramajoare cu vopsele. Am fost intampinat inca de cand am iesit din cladire cu traditionalul "Happy Holi!" si zugravit pe fata cu vopsele.. Cu mine au fost putzin mai blanzi decat cu ceilaltzi colegi indieni, care erau pur si simplu coloratzi aproape in intregime.. Semanau parca cu niste copii de gradinitza, care aveau liber sa se zugraveasca cu culori. Si asta si sunt indienii .. niste copii mari, veseli si bine dispusi tot timpul, foarte deschisi si carora le place sa se manifeste de fiecare data cand au ocazia. Ma distra in special cand aparea cate un coleg din cladire, la patru ace, iar vreo doi trei fugeau dupa el si il colorau din cap pana in picioare. Pana si seful departamentului meu, temutul Anup, care are o mutra parca tot timpul pusa pe atac si morocanoasa parca nu il mai cunosteam. Fugea, zambea, isi colora colegii, altzii il colorau pe el. Pana si la mine a ajuns si mi-a tras doua linii pe fatza urandu-mi "Happy HOLI".

Cu colegii de munca, sarbatorind Holi

Camasa mea era destul de patata pe cand am plecat spre casa. Fata o mai spalasem cat de cat, dar urmele de vopsea inca se mai vedeau, iar prin par mi se vedeau pete de culori. Pe drumul spre casa nu am uita sa ne cumparam prafuri colorate si pusti de apa. In ziua urmatoare era HOLI si urma sa primim botezul culorilor, asa ca doream sa fim pregatitzi.
A doua zi urma sa mergem in curtea unui bloc, pe un teren de baschet unde AIESEC Mumbai organizase pentru noi trainee-ii o petrecere plina de culori. Stiam regula ca hainele purtate in ziua de HOLI nu mai pot fi purtate, iar pentru cateva zile bune pielea si parul mai pastreaza inca urmele sarbatorii. Asa ca ne-am imbracat cu cele mai rele haine pe care le aveam si haidem sa pornim la ... HOLI. HOLI HOLI HEI... Parca nu avea farmec fara haine deschise la culoare pe care sa se vada mai bine urmele festivalului, asa ca am imbracat un tricou alb. Tricoul il pastrez si acuma asa colorat cum a devenit la sfarsitul zilei si este una dintre cele mai frumoase amintiri din India. Impreuna cu doi colegi de apartament am pornit-o spre locul destinat petrecerii.. Eram nerabdatori si emotionatzi ca si copiii mici care au in fata prima lor petrecere. Un oras intreg care se bate cu culori si apa mi se parea ceva de neimaginat. Copilul din mine iesise la iveala si era nerabdator sa se joace cu culorile si sa impuste cu pusca sa de apa tot ce ii iesea in fata. Eu si cu Gareth eram dotatzi cu pusti cu apa, iar Abid a luat cu el o galeata cu apa. Normal ca am colorat apa ca sa fie mai haios, iar plasa de plastic pe care o duceam cu noi contzinea cele mai diverse prafuri colorate. Eram siguri ca o sa fim atacatzi la iesirea din cladirea asa ca am iesit prevazatori, aruncand o privire inainte pe geam. Afara, in fata blocului nostru copii si adultzii la un loc, coloratzi in toate culorile curcubeului se udau si se colorau razand veseli. Doar aparitzia noastra le-a intrerupt activitatea. Eram albi... Uauu.. Trebuia sa simtzim sarbatoarea iar ei ca si gazde ospitaliere au fost incantatzi ca sa ne initzieze. Brusc totzi au fost pe noi. Ne stropeau cu galetzi de apa, cu pusti de apa, iar in jurul nostru zburau pungi cu apa colorata. Una a aterizat chiar pe umarul meu, lasand in urma o pata colorata cu sclipici.. Am udat si noi in stanga si in dreapta si pe urma am luat-o la fuga cu o gasca de vreo 20 in urma noastra.. Fuga e rusinoasa dar e sanatoasa, vorba ceea si batalia noastra ne astepta altundeva, asa ca la ce sa ne consumam eforturile acolo.. Sarim din fuga in prima ricsa si da-i bataie spre locul de intalnire, care era cam la vreo 40 de min de mers cu ricsa, timp suficient ca sa simtzim vibratziile orasului in sarbatoare. Deja aveam arma pregatita si pusesem gand rau cersetorilor. Prea ma sacaiau tot timpul cerandu-mi bani asa ca eram hotarat sa ma razbun astazi. "In primul care imi apare in cale o sa-mi goles incarcatorul de apa colorata intr-un rosu aprins", imi promiteam in sinea mea.. Dar ghinion.. in ziua de HOLI parca intrasera in pamant. Asa ca a trebuit sa ma multumesc, suspinand sa "impusc" din ricsa alte tinte. Imi placea mai ales sa ii iau in colimator pe cei imbracatzi in haine albe si care nu gustasera inca din deliciile sarbatorii. Apa mea rosie lasa urme vizibile pe hainele lor albe.. Nici soferii de ricsa nu scapan nevopsitzii. Chiar si o vacutza care rumega linistita intr-un colt de strada nu a scapat teafara.. Am colorat-o cat ai clipi, uitandu-ma atent prin imprejurimi ca sa nu dau de vre-un hindus mai fanatic care sa-mi puna pielea pe bat ca ii profanez obiectul inchinaciunii.. In toate colturile orasului lumea se colora si uda razand si alergand. Totul era colorat: pe masini se vedeau urme, oamenii majoritatea erau vopsitzi din cap pana in picioare si pana si cainii erau coloratzi ca vai de ei.
Cu chiu cu vai am reusit sa localizam terenul pe care urma sa se desfasoare ostilitatzile, asezat intr-o zona rezidentiala luxoasa, intre doua blocuri turn. Curtea era destul de intinsa, intr-un coltzi fiind amenajate mese pe care se aflau prafurile colorate, si recipientele pentru apa, precum si ceva bauturi alcoolice si racoritoare pentru o mai buna "traire" a spiritului sarbatorii. Pe colturile terenului de baschet se amenajasere uriase "dusuri", care acopereau cu jeturile lor tot terenul, iar pe fundal din boxele uriase instalate acolo se auzeau ritmuri indiene. Cele vreo 4 ore cat am stat acolo au fost unele dintre cele mai frumoase momente petrecute in India. Eram cateva sute de persoane acolo, trainee, membrii aisesc si o gramada de altzi indieni care locuiau in zona, si totzi luam parte la un adevarat razboi al culorilor. No conta pe cine udai, sau colorai. Nu se supara nimeni. Dar parca daca erau coloraatzi deja nu mai aavea nici un farmec sa-i mai colorezi. Cand sosea cate vre-un intarziat in haine uscate si curate, vreo zece erau deja pe el si in urmatoarele cateva minute nu il mai recunosteai acoperit de culori. Intr-un coltz de curte se amenajase o mocirla si multzi "norocosi" au fost luatzi pe sus si imbaiatzi in noroi. Nici macar kilogramele lui Gareth (vreo 130), colegul meu de apartament nu l-au ajutat sa scape. Vreo 10 l-au ridicat pe sus ca si pe un fulg si in mocirla cu el. Dupa cateva ore aratam cu totzii ca niste diavoli coloratzi. Se dansa pe teren sub jeturi de apa in ritmuri indiene.. Catziva copii micutzi pe margine aruncau baloane cu apa colorata in noi. Apa rece ca gheatza in care se pastrau berile la rece, era colectata in galetzi si aruncata in prieteni. Peste tot in jurul tau ploua cu prafuri colorate, baloane cu apa, pusti cu apa, galetzi cu apa. Un indian mai in varsta care se ocupa cu organizarea, si care se plimba de colo colo era colorat ca vai de el.

Prietenii indieni din AIESEC ne promisesera thandai, bautura traditionala indiana a acestui festival. Preparata din lapte si diferite alte mirodenii avea un gust tare ciudat. Dar era gustoasa. In cantitatzi mai mari de doua pahare nu era recomandata. Dupa doua pahare deja aveai impresia ca zbori si ca toata lumea este a ta. Asta datorita ingredientului minune aflat in compozitia sa: seminte de canabis. Este folosita si astazi de catre calugarii hindusi pentru a obtzine o stare de transa care faciliteaza contactul cu divinitatea. Pentru amatorii de thandai, reteta o putetzi gasi aici: http://www.holifestival.org/thandai-recipes.html

Acasa am ajuns ostenitzi dupa atata zbenguiala si coloratzi prin toate locurile posibile. Am avut nevoie de cateva zile de dusuri indelungata ca sa indepartez urmele sarbatorii. Gareth, care bause cam mult thandai statea intins in pat si radea singur spunandu-mi ca poate zbura. Sub dus nu imi venea sa cred cata culoare putea sa iasa din parul meu.. Spalam la el de vreo 20 de minute si inca apa se scurgea din el de o culoare inchisa.

Si acesta a fost Holi, unul dintre cele mai frumoase festivaluri indiene si cu certitudine cel mai colorat festival. Il recomand tuturor care se afla in India intre sfarsitul lui februarie si mijlocul lui Martie (anul acesta a fost in 15 Martie, dar difera de la an la an). Pentru cateva poze semnificative accesatzi linkul acesta:

http://pg.photos.yahoo.com/ph/urs_adrian/album?.dir=f2f5&.src=ph&store=&prodid=&.done=http%3a//pg.photos.yahoo.com/ph/urs_adrian/my_photos

Namaste,